NUTRITIE SI DIETETICA - CURS 1

         NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Nevoile energetice ale organismului

Toate sistemele biologice sunt dependente de un aport adecvat de energie pentru creştere şi supravieţuire. La sugar, cea mai bună apreciere a unui aport caloric adecvat o reprezintă curba ponderală satisfăcătoare.

Aportul energetic la copil depinde de numeroşi factori legaţi între ei într-o manieră complexă şi trebuie să acopere nevoile pentru: metabolismul bazal, acţiunea dinamică specifică a alimentelor (ADS), creştere, activitate fizică şi pierderi fecale.

Nevoile energetice pentru metabolismul bazal sunt foarte ridicate la sugar, comparativ cu

adultul:

70 kcal/kg/zi în primele săptămâni de viaţă;

55 kcal/kg/zi la copilul mic; 25-30 kcal/kg/zi la maturitate.

Acţiunea dinamică specifică (ADS) a alimentelor reprezintă creşterea metabolismului bazal legată de ingestia şi asimilarea alimentelor, aceasta fiind importantă pentru proteine şi mult mai mică pentru lipide şi glucide. La sugar ADS reprezintă 7-10% din cheltuiala energetică, comparativ cu copilul mare, la care aceasta este de aproximativ 5%.

Creşterea corporală antrenează nevoi energetice foarte importante: 1 g de creştere ponderală necesită 5 kcal în primele luni de viaţă, când creşterea ponderală este de circa 30 g/zi, nevoile de creştere sunt de 35-40 kcal/kg/zi, adică un total de 100-150 kcal/zi numai pentru creştere. Mai târziu, la vârsta de 2 ani, nevoile de creştere sunt de circa 30 g kcal/zi, la această vârsta creşterea cotidiană fiind de numai 6 g.

Activitatea fizică este relativ neglijabilă la copilul sub 1 an, dar reprezintă o importantă componentă a balanţei energetice la copilul mai mare, adolescent şi adult.

Pierderile fecale reprezintă <10% din ingestie şi sunt, in principal, pierderi de lipide. Nevoile energetice totale (globale) pentru sugari şi copii, în funcţie de vârstă şi greutate

(Tabelul 1), au fost estimate de către organisme ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Aceste necesităţi

reprezintă media aportului în timp, pe perioade lungi. Recomandările publicate de către asemenea grupuri ştiinţifice sunt gândite să fie utilizate pentru estimarea necesităţilor energetice medii şi a celor nutritive minimale zilnice, la majoritatea indivizilor sănătoşi şi pentru diferite populaţii.

Dacă la sugar nevoile energetice sunt de 115-120 kcal/kg/zi, la adult ele ajung să fie de numai 36 kcal/kg/zi. La orice vârstă însă este important ca acest aport energetic global să fie echilibrat între diferiţii constituenţi alimentari; astfel, ponderea macronutrienţilor la realizarea aportului caloric cotidian trebuie să fie:

proteine: 10-15%;

lipide: 30-45%;

glucide: 40-55%.

Este de reţinut şi faptul că aportul energetic global nu poate fi utilizat corect decât cu un aport suficient de vitamine şi oligoelemente.

Vârstă	Greutate (kg)			Energie (kcal)
				per kg/zi	Total/24 h
		Sugari (luni)
0-5	6			117 (95-145)
5-12	9			105 (80-135)
		Copii (ani)
1-3	13			100	1300 (900-1800)
4-6	20			85-90	1700 (1300-2300)
7-10	28			80-85	2400 (1650-3300)
			11-14 ani
M	45			60-64	2700 (2000-3200)
F	46			48-55	2200 (1500-3000)
			15-18 ani
M	66			43-49	2800 (2100-3900)
F	55			38-40	2100 (1200-3000)

(după: Food and Nutrition Board, National Research Council Recommended Daily Dietary Allowances, ed. a 9-a şi a 10-a revăzute, Washington DC, National Academy of Sciences, 1974, 1979)

Tabelul 1. Necesităţile energetice zilnice, bazate pe vârstă şi greutate.

Valoarea energetică a alimentelor (macronutrienţilor) este următoarea:

1 g proteine	=	4 kcal;
1 g glucide	=	4 kcal;
1 g lipide	=	9 kcal pentru acizii graşi cu lanţ lung;
		8,3 kcal pentru acizii graşi cu lanţ mediu;
		5,3 kcal pentru acizii graşi cu lanţ scurt.

Nevoile energetice sunt exprimate în kilocalorii (kcal) în sistemul englezesc de măsurători şi în kilojouli (kJ) în sistemul metric.

1 kcal	=	unitatea de căldură/cantitatea de energie necesară pentru a creşte
temperatura unui kilogram (1 kg) de apă de la 15° la 16°C (cu 1°C).
1 kcal	=	4,2 kJ;
1 kJ	=	0,24 kcal.

Nevoile de apă

Apa este cel mai important component al corpului şi este exprimată ca o proporţie din greutatea corporală totală, reprezentând 80% în viaţa intrauterină şi în primele luni de viaţă şi scăzând progresiv în primul an la aproximativ 60-65%. După vârsta de 12 luni apa rămâne constantă la aproape

65% din greutatea corporală.

Cele două compartimente principale ale organismului conţin apa într-un echilibru dinamic

permanent:

apa intracelulară (lichidul intracelular = LIC), care cuprinde cantitatea de apă din toate celulele organismului;

apa extracelulară (lichidul extracelular = LEC), care include apa din spaţiul

interstiţial şi din plasmă (Tabelul 2).

Paralel cu creşterea în greutate, există o creştere progresivă a LIC şi o scădere corespunzătoare a ponderei LEC.

	Prematur	Nou-născut	1 an	3 ani	9 ani	Adult
		la termen
Greutate corp	1,5	3	10	15	30	70
(kg)
Suprafaţă corp	0,15	0,2	0,5	0,6	1,0	1,7
(m2)
Suprafaţă/greutate	0.1	0,07	0,05	0,04	0,03	0,02
Apa totală	80	78	65	-	-	60
(% din greutate)

LEC	50	45	25	-	-	20
(% din greutate)
LIC	30	33	40	-	-	40
(% din greutate)
			(modificat după: Hochman H.Y. şi colab. - 1979)

Tabelul 2. Corelaţii intre creştere şi lichidele corpului.

Necesarul de întreţinere constă în apa şi electroliţii care se pierd prin piele, tractul respirator (pierderi insensibile), rinichi, tractul gastrointestinal (pierderi sensibile). Pierderile fiziologice de apă şi de electroliţi se corelează direct cu metabolismul energetic şi sunt proporţionale cu suprafaţa corporală.